(ANTI)ANTIMATERIE

Controversele legate de antimaterie au revenit în atenţia opiniei publice mondiale o dată apariţia romanului "Îngeri şi demoni", al lui Dan Brown, la 77 de ani de când savantul Paul Dirac descoperea că fiecărei particule îi corespunde o anti-particulă.

Intriga cărţii combină misterele ordinului secret Illuminati şi ale Vaticanului, care ar fi supus unei ameninţări incredibile: o picătură de antimaterie riscă să distrugă mormântul Sfântului Petru, piatră de temelie a creştinătăţii.

Dar ce înseamnă acest termen, antimaterie?

Primele succese

În 1995, oamenii de ştiinţă au reuşit să creeze primii atomi de anti-hidrogen. Acele particule aveau o viteză apropiată de cea a luminii (300.000 de kilometri pe secundă). Antiparticulele reprezintă "materia primă" folosită, în ultimii 20 de ani, de Consiliul European de Cercetare Nucleară (CERN) pentru diverse experimente, care au culminat cu crearea de antimaterie.

Una dintre cele mai noi invenţii ale CERN este aşa-numitul decelerator de antiprotoni, care produce antiprotoni cu energie joasă, folosiţi pentru sinteza de atomi de antihidrogen, ceea ce reprezintă primul pas în crearea de antimaterie.

Pornind de la aceste date reale, Dan Brown imaginează în romanul "Îngeri şi demoni" faptul că oamenii de ştiinţă de la CERN ar fi reuşit să recreeze Big Bang-ul, la o scară redusă. Rezultatul? Obţinerea de materie şi de antimaterie, ca o a doua Geneză.


Costuri şi avantaje

Cu ce scop s-ar cheltui zeci de milioane de dolari pentru obţinerea unui singur gram de antimaterie? Cât de adevărate sunt "miturile" privind proprietăţile sale? Potrivit unor estimări, folosind cele mai performante tehnologii este posibil să se obţină 1 gram de antimaterie cu costuri de 25 de milioane de dolari, în condiţii optime de coliziune a particulelor.

Antimateria este cea mai puternică sursă de energie cunoscută, având un randament de 100% (în timp de fusiunea nucleară are un randament de 1,5%). Un singur strop ar putea alimenta cu energie New York-ul timp de o zi.

Antimateria ar ajuta la împlinirea unuia dintre cele mai mari visuri ale umanităţii: călătoriile în spaţiu. Câteva grame ar fi suficiente pentru ca o navă spaţială să atingă planeta Marte în 30 de zile.


Reversul medaliei

Dar materia este considerată ca fiind o oglindă a lumii, aşa cum, de mii de ani, diverse culturi au promovat simetria ca principiu de bază. Aşa cum există plus şi minus, Yin şi Yang, antimateria are un revers: potenţial, ea reprezintă cea mai puternică armă de distrugere în masă.

Antimateria ar produce o explozie la contactul cu orice formă de materie, inclusiv cu aerul. Acea explozie, denumită ştiinţific "anihilare", presupune o putere de distrugere extraordinară. Un singur gram de antimaterie are energia unei bombe nucleare de 20 de kilotone, de mărimea celei care a distrus Hiroshima.


Ce este CERN?

Organizaţia Europeană de Cercetare Nucleară (prescurtată CERN, acronim care derivă de la prima denumire - Conseil Europeen pour la Recherche Nucleaire) a devenit, prin intermediul cărţii lui Dan Brown, la fel de faimoasă ca şi misteriosul ordin Illuminati. CERN include cel mai mare laborator de fizică a particulelor din lume, care se găseşte în apropiere de Geneva, la graniţa dintre Franţa şi Elveţia. La CERN s-a inventat şi reţeaua "world wide web" (www), care stă la baza internetului.



A fost odată Big Bang-ul....

Potrivit teoriei Big Bang, Universul ar fi fost creat acum 10-20 de miliarde de ani, în urma unei explozii cosmice. În 1927, preotul belgian Georges Lemaître a propus această teorie, care a fost susţinută cu dovezi experimentale de fizicianul Edwin Hubble. Acesta a descoperit că galaxiile se îndepărtează de noi cu viteze proporţionale cu distanţa la care se află. Teoria spune, de asemenea, că există o radiaţie cosmică, care ar reprezenta chiar "dâra" lăsată de explozia iniţială.

Teoria Big Bang a fost demonstrată atunci când a fost descoperită şi confirmată existenţa acestei radiaţii, în 1964, de către Arno Penzias şi Robert Wilson, care au primit Premiul Nobel pentru această descoperire.


Întrebări şi răspunsuri despre antimaterie

Pe site-ul CERN, la www.cern.ch, te întâmpină un link spre întrebări şi răspunsuri determinate de cartea lui Dan Brown. Iată câteva, în rezumat:


- Există antimaterie?

- Da, şi noi o realizăm în mod obişnuit la CERN, care nu este însă singurul institut unde se produce şi se studiază antimateria.


- Putem spera să folosim antimateria ca sursă de energie?

- Nu. Spre deosebire de energia solară, de cărbune sau de ţiţei, antimateria nu există în natură: creăm o particulă folosind o energie mult mai mare decât ar oferi ea ulterior, în timpul "anihilării". Antimateria ar putea deveni o sursă de energie numai dacă s-ar întâmpla să descoperim o mare cantitare undeva, într-o galaxie îndepărtată, în acelaşi fel în care se găseşte ţiţei pe Pământ.


- Se pot produce bombe din antimaterie?

- Nu, din acelaşi motiv pentru care nu poate fi utilizată pentru a stoca energie: nu se poate acumula suficientă antimaterie la densitatea necesară.


- Atunci de ce aţi construit acceleratorul de particule?

- Pentru a produce concentraţii de energie suficient de ridicate care să permită înţelegerea unor probleme încă nelămurite în domeniul fizicii.


- Există la CERN un accelerator de particule lung de 27 de mile?

- Acceleratorul are forma unui inel cu o circumferinţă de 27 de kilometri şi se află într-un tunel la 100 de metri sub pământ.


- În fapt, de ce creaţi antimaterie la CERN?

- Principalul motiv este studierea legilor naturii.

Sursa
Sursa video

Sa auzim numai de bine!
Larry